Revista ARHITECTURA 1-2/2024 – Betoane de nisip. Litoralul românesc ’55-’89

Revistă format 300x230mm, 248 pagini

Betoane de nisip. Litoralul românesc ’55-’89

"Nu încape niciun fel de îndoială că litoralul Mării Negre a rămas, în imaginarul colectiv, drept unul dintre cele mai luminoase capitole ale perioadei postbelice românești. 

În forma sa condensată, „litoralul”, reprezintă marele loc de manifestare a libertății creative, unde lumea estului socialist întâlnea inabordabilul occident, prin arhitectură și artă și prin prezența turiștilor veniți aici. Cât de autentic poate fi văzut astăzi acest tărâm al reveriei, când din ce în ce mai mult se vorbește despre adevăratele evadări în libertatea vacanțelor de la mare, departe de tumultuoasa viață din stațiunile oficiale, la sud de Mangalia, în satele pescărești 2 Mai și Vama Veche. Dintr-o atare perspectivă, faimosul litoral românesc pare să fie o amăgire, un concept atrăgător împachetat în discursul public, dar, cu toate acestea, nimic altceva decât o modalitate de înregimentare a vacanței, nimic altceva decât unul dintre marile proiecte socialiste, o „industrie fără fum”, la fel de ineficientă și artificial umflată, ca orice altă industrie socialistă. 

Imaginea despre dezvoltarea litoralului pare a fi evoluat liniar, având un proiect clar și etape precise: de la dezvoltarea prin ansambluri joase, moderniste, într-o primă fază, în Eforii și Mangalia; la punctul culminant al modernismului postbelic, Mamaia anilor 1960, marcat de volumele dominante ale blocurilor de cazare, moment de start și model exemplar pentru urbanismul funcționalist românesc; cu ultimele sale faze de evoluție prin ocuparea intensivă a terenului cu clădiri dedicate turismului internațional, marcate de reîntoarcerea la referințe tradiționale și discursuri despre „specific”. Cu toate acestea, o privire mai îndeaproape arată un parcurs mai ezitant, cu negocieri și schimbări de direcție.” - Irina Tulbure

Cuprins: 

• 10 Litoral. O cronologie publicată Maria Duda
• 26 Litoral, un tărâm (com)promis Irina Tulbure
• 50 Proiectul litoralului românesc postbelic: apel către o istorie critică transregională Irina Băncescu
• 62 Mamaia ca model: cartierul „radios” de locuințe în anii 1960 Dana Vais
• 72 A închis la cârciumă - sau eșecul contemporan al dotărilor socioculturale Alexandra Ioana Radu
• 90 Birou pentru Artă și Cercetare Urbană (Asociația B.A.C.U.) Dumitru Rusu
• 106 Arhiva în artele vizuale Studiu de caz Arhivele Litoralului Raluca Oancea
• 112 Gânduri despre Litoral Vasile Țelea
• 122 Turism de masă și vile speciale Dragoș Dordea
• 134 Local, simbolic și precar sau Learning from Vama Veche Alexandru Belenyi
• 142 SudulSud Claudiu Cobilanschi
• 146 Turism, agrement și dans pe litoral în perioada 1948-1989 Alexandra Bardan
• 164 Interacțiuni, cosmopolitism și modernitate pe litoralul românesc în anii 1960-1970 Adelina Ștefan
• 168 În căutarea Costineștiului pierdut Mălin Mușatescu
• 180 Arhitecți și arhitectură la Canalul Dunăre-Marea Neagră Personaje, fragmente, memorie Vlad Mitric-Ciupe
• 188 Observații privitoare la istoricul domeniului peisagisticii pe litoralul românesc Alexandru Mexi, Ioana Tudora
• 192 Amenajarea plajei din stațiunea Mamaia Vlad Sebastian Rusu, Octav Silviu Olănescu, Alexandru Mexi
• 196 Noua-veche Mangalie, mereu același nod al discordiei între arhitecți Aurelia Lăpușan
• 204 Un golf cu lebede Augustin Ioan
• 210 Interviu cu Răzvan Lăzărescu Aurelia Lăpușan
• 218 Tata Răzvan Lăzărescu
• 224 Aripi de beton Andreea Cel Mare
• 230 Vederi încântătoare Ioana Alexe
• 238 De ce mai mergem în stațiuni la mare? Mihnea Mihalache-Fiastru